În prezent, fitoterapia recomandă, ca adjuvante, speciile de plante cu efecte antialergice, antiinflamatoare, sudorifice, diuretice, depurative şi revulsive local.
1. Seminte de in
Durerea de sciatică este cea care iradiază în partea de jos a spatelui.
Se pune o lingură de seminţe de in la înmuiat 12 ore (dimineaţa), se pune într-o pânză subţire curată (tifon) şi se aplică pe zona dureroasă. Se lasă o oră. Se poate aplica zilnic, preţ de 10 zile şi apoi se face o pauză de 30 de zile.
Ca dietă, sunt recomandate supele de rădăcinoase cu ciuperci.
2. Untul pamantului
Untul pământului este un remediu excelent pentru tot ce înseamnă dureri de spate, de oase şi articulaţii.Este foarte bun pentru bolile reumatice.
Nu se recomandă consumarea acesteia intern, întrucât poate crea reacţii adverse la nivelul sistemului nervos sau digestiv.
Se foloseşte doar rădăcina, sub formă de tinctură, alifie sau unguent.
În reumatism – rădăcina se dă prin răzătoare şi se aplică direct pe piele; se înveleşte într-o pânză curată şi se lasă timp de 15 minute; zona va începe imediat a se încălzi şi durerea se va diminua treptat; se repetă procedeul de câteva ori, zilnic, iar după mai multe aplicaţii se va constata o mai bună mobilitate a articulaţiilor.
În durerile de spate – se aplică o compresă cu tinctură de untul-pământului, timp de 30 de minute; se înveleşte zona dureroasă cu un un material călduros; se recomandă folosirea acestui tratament de 2 ori pe zi. - se maseaza locul dureros cu tinctura de untul pamantului de 2- 3 ori pe zi.
3. Tataneasa – regina plantelor de leac
Două din cele mai eficiente plante pentru reumatism și dureri articulare sunt tătăneasa și cimbrișorul.
Acestea se pot folosi separat, sub formă de alifie, tinctură sau ulei, sau se pot combina pentru efecte mai puternice.
Se pun la macerat câteva rădăcini proaspete de tătăneasă spălate și mărunțite (sau făcute pulbere prin râșnița de cafea) într-o sticlă cu alcool de 40 de grade.
În altă sticlă, se pune cimbrișor (înflorit) la macerat într-o sticlă cu alcool de cereale de 30-40 de grade, și se lasă la loc însorit sau călduros.Tincturile se lasă la macerat 2 săptămâni, apoi se strecoară și se amestecă cele 2 soluții.
În tinctura mixtă rezultată se mai adaugă 2-3 aspirine. Cu această esență se ung și se freacă zonele dureroase.
Alifia de tătăneasă este de asemenea eficientă în durerile articulare.
Se poate prepara în casă, din 50 g de plantă și 200 g de untură nesărată de porc sau pasăre, unt sau margarină (80% grăsime).
Se pune grăsimea la încins și se adaugă planta. Se lasă un sfert de oră la fiert, apoi se lasă 24 de ore în repaus, amestecând regulat. La final se face o cremă.
Se poate prepara în casă, din 50 g de plantă și 200 g de untură nesărată de porc sau pasăre, unt sau margarină (80% grăsime).
Se pune grăsimea la încins și se adaugă planta. Se lasă un sfert de oră la fiert, apoi se lasă 24 de ore în repaus, amestecând regulat. La final se face o cremă.
4. Frunzele de nuc reduc inflamatiile fiind utile in reumatism sau alte dureri articulare.
Frunzele de nuc se culeg cat sunt tinere si de un verde intens.
Frunzele se rup fara codita si se pun la uscat, in strat subtire, pe hartie alba, la loc umbros si bine aerisit.
- Se culeg frunze de nuc, se rup in fasii si se stropesc cu tuica de prune, de 35-40 de grade (asa cum se stropesc rufele inainte de-a fi calcate). Se aplica un strat gros de frunze, pe locul dureros – o suprafata de circa 10 cm, apoi se badijoneaza cu o folie de plastic cat mai strans si se leaga deasupra cu fasa elastica. Operatia se face seara inainte de culcare, tratamentul mentinandu-se pana dimineata. Se fac circa 3-4 sedinte.
- Se sapa o groapa la radacina unui nuc si se taie un fragment dintr-o ramificatie a ei mai subtire (sa aiba diametrul de circa 5-10 mm). Se spala de pamant si se introduce intr-o sticla de trei sferturi cu ulei de floarea-soarelui sau masline. Se sigileaza bine sticla cu dop de pluta si ceara, apoi se ingroapa in pamant, astfel ca lumina sa nu patrunda. Operatia se face toamna, inainte de a cadea frunzele, iar sticla se scoate iarna, prin luna ianuarie, cand pamantul ingheata. Cu acest ulei se ung partile anchilozate sau dureroase.
5. Coacazul negru
Gută, reumatism. Se recomandă cura depurativă cu suc de coacăze negre. Se bea dimineaţa 1/2 - 1 pahar, iar seara aceeaşi cantitate, înainte de a mânca.Coacăzele negre, în special sucul lor, sunt un excelent depurativ, îndepărtând multe din reziduurile toxice din organism.
Pe parcursul anotimpului rece, pentru a mări imunitatea, se face o cură, de o lună minimum, cu pulbere de fructe uscate - se iau 4 linguriţe pe zi, pe stomacul gol.
6. Lemnul - dulce
Are efectul de a stimula producerea de cortizon in organism, si astfel ajuta la reducerea durerilor din articulatii.
Se iau 3 - 4 lingurite de tinctura pe zi, in cure de 20 de zile cu 7 - 10 zile de pauza intre ele.
7. Mesteacanul
Cele mai mult utilizate sunt frunzele tinere, recoltate în lunile mai-iulie, când sunt puţin lipicioase datorită glandelor care produc o răşină cu miros balsamic.După uscare prezintă un miros caracteristic, uşor aromat şi gust slab amărui. Ajuta la eliminarea azotilor si clorurilor, fiind un remediu excelent pentru cei care sufera de guta.
- infuzie din 10 g frunze tinere uscate la 250 ml apă clocotită; se infuzează două ore în vas acoperit şi se bea, pe parcursul zilei, în porţiuni mici, urmate de puţină apă;
- infuzie concentrată din 20 g frunze tinere uscate la 200 ml apă în clocot, se adaugă un vârf de cuţit de bicarbonat de sodiu, când infuzia a scăzut la temperatura de 400C; se infuzează 6 ore şi se beau 2-3 ceşti pe parcursul zilei, la intervale de 4 ore, cu efecte diuretice în edeme renale şi cardiace şi pentru eliminarea toxinelor şi a acidului uric.
- din coaja de mesteacan se prepara o infuzie din 2 linguri la o cana de apa fiarta, efectul fiind mai evident în cazul asocierii cu osul iepurelui, urzică şi creţuşcă. Cand apa se raceste un pic se mai adauga la acesta infuzie un varf de cutit de bicarbonate de sodiu, care are efectul de a reduce aciditatea infuziei.
Se administreaza 3 - 4 linguri de infuzie pe zi.
8. Salcie
Coaja de salcie contine o substanta care se numeste salicozida, care atunci cand se descompune in organism da acidul salicilic, care are proprietati antiinflamatoare.Substanţele active conţinute în scoarţa de salcie conferã preparatelor medicinale proprietãţi antireumatice, antiinflamatoare, analgezice, sedative, antipiretice, tonice, astringente, hemostatice.
Preparatele din scoarţã de salcie sunt utilizate în afecţiunile reumatice, pentru calmarea durerilor şi combaterea febrei.
Decoctul de scoarţã de salcie se preparã din 2 linguri de produs mãrunţit, la 1 canã cu apã.
Se administreazã 3-4 linguri pe zi. Se poate administra şi sub formã de pulbere în dozã de jumătate de linguriţã înaintea celor trei mese principale.
Se pot folosi si unguente de scoarta de salcie pentru a masa zonele dureroase sau se mai pot consuma cate 2 - 3 varfuri de cutit de pulbere de scoarta macinata pe zi.
9. Varza si brusture
Frunzele de varza si de brusture au proprietatea de a reduce inflamatia si distrug microbii care pot declansa infectia la nivelul articulatiilor.
Se aplica seara pe locul dureros cataplasme cu aceste frunze, o seara cu varza iar urmatoarea cu brusture.
Compresele cu decoct din rădăcină de brusture au capacitatea de a atrenua şi chiar alunga durerile cauzate de reumatism, de luxaţii şi de entorse.
Fierbe în puţină apă 4 frunze de varză alături de 4 cepe tocate mărunt şi 4 pumni de tărâţe de grâu. După ce a scăzut apa, se ia fiertura şi se aşază pe o pânză subţire de bumbac, care se aplică pe locul dureros, timp de 2 ore sau mai mult.
10. Plopul negru
In scopuri medicinale se folosesc mugurii, care se pot recolta de la sfarsitul lui februarie pana la inceputul lui aprilie, preferabil inainte de dezvoltarea frunzelor, direct de pe ramuri.
Utilizare:
- macerat, cu o lingurita de muguri de plop zdrobiti ce se adauga la o cana de 250 ml de apa rece; se beau 2-3 cani pe zi; maceratul dintr-o lingurita de muguri la 200 ml apa rece, pastrat intr-o sticla inchisa ermetic, se poate folosi pentru clatitul gurii si aspiratie pe nas, de 2-3 ori pe zi: dimineata, la sculare, dupa masa de pranz si seara, inainte de culcare; este un remediu excelent pentru paza portilor de intrare a microbilor, adica a nasului si a gurii.
- unguent din 20 % muguri zdrobiti, cu 100 g vaselina; ulei, 20 % muguri la 100 g ulei de masline, floarea-soarelui sau porumb;
- tinctura din 10-20-30 % muguri zdrobiti; se macereaza in 100 ml alcool de 90°, timp de 10 zile; se iau cate 10-20-30 picaturi in apa, de trei ori pe zi, inainte de mese cu o ora;
Mugurii de plop negru au efectul de a elimina toxinele si uree din sange si reduce si durerea si inflamatiile. Se administreaza tinctura de plop minim 3 luni de zile.
In uz intern se recomandă:
- infuzii din flori de soc (una-două linguriţe la 250 ml apă clocotită), cu efecte în eliminarea toxinelor prin diureză şi prin sudaţie puternică.- infuzie din flori de muşeţel (o linguriţă la 250 ml apă clocotită), cu efecte antiseptice, bacteriene, antiinflamatoare şi anestezice;
- infuzie din flori (de sulfină) şi frunze (de frasin, mesteacăn, salvie, rozmarin, urzică) din care se beau două-trei căni pe zi;
- infuzie din frunze de tarhon care produc o puternică diureză însoţită de eliminarea toxinelor;
- infuzie din herba (de ciuboţica cucului, sovârv, troscot, turiţă mare), fructe (de ienupăr şi fenicul), muguri (de pin şi viţă-de-vie);
- decoct din amestec format din flori de soc (diuretic, sudorific), frunze de frasin şi mesteacăn, herba de coada calului, teci de fasole, rădăcini de lemn dulce cu acţiuni antiinflamatoare, fructe de ienupăr - diuretic şi dezinfectant, scoarţă de salcie - analgezic şi febrifug; din amestec se ia o lingură la 200 ml apă, se fierbe două minute, se infuzează 10-15 minute şi se beau trei căni pe zi.
În uz extern se aplică:
- comprese calde cu infuzie de sulfină, coada calului şi tătăneasă;- băi generale cu plante, luate separat sau în amestec, folosind frunze de frasin, mentă şi ştevie, flori de fân, fructe de ienupăr şi castan sălbatic, muguri de pin, rădăcini de tătăneasă, scoarţă de salcie şi făină de muştar negru;
- frecţii cu tincturi din frunze de rozmarin, muguri de plop negru, herba de cimbrişor, fructe de ienupăr şi ardei roşu, rădăcini de hrean şi tătăneasă;
- frecţii cu ulei de ienupăr, mentă, pin, lavandă, coriandru, rozmarin, petale de trandafir, muşeţel, sunătoare şi eucalipt, folosite separat sau în amestecuri.
